PROIECT DE LEGE
pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere
Articolul I – Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 7 februarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 11, după litera ae), se introduce o nouă literă, litera af), cu următorul cuprins:
„af) tarif minim al cursei – Valoarea fiscală minimă obligatorie stabilită pentru o călătorie în regim de taxi, reprezentând pragul valoric de garantare a rentabilității exploatării autovehiculului. Acest tarif se aplică automat de către aparatul de taxat în momentul finalizării cursei, în situația în care suma totală rezultată din cumularea tarifului de pornire, a tarifului de distanță și a tarifului de staționare este inferioară acestui prag.”
2. După articolul 20, se introduce un articol nou, articolul 201, cu următorul cuprins:
„Art. 201 – Marcajul și regimul de exclusivitate al stațiilor de taxi
(1) Locurile de așteptare a clienților, stabilite conform art. 13 lit. f), vor fi semnalizate obligatoriu, pe lângă marcajele și indicatoarele rutiere specifice stației de taxi, cu indicatorul rutier „Oprirea interzisă”, în conformitate cu Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
(2) Indicatorul rutier prevăzut la alin. (1) va fi însoțit obligatoriu de un panou adițional cu textul „Cu excepția taxiurilor autorizate”, care să delimiteze explicit și fără echivoc exclusivitatea utilizării acestor spații de către autovehiculele autorizate să execute transport în regim de taxi conform prezentei legi.
(3) Responsabilitatea pentru instalarea, întreținerea, vizibilitatea permanentă și trasarea conformă a semnalizării prevăzute la alin. (1) și (2) revine autorităților administrației publice locale, cu avizul obligatoriu al poliției rutiere.
(4) Ocuparea spațiilor prevăzute la alin. (1) de către orice alte vehicule neautorizate în regim de taxi constituie contravenție și se sancționează conform legislației rutiere în vigoare, poliția rutieră sau poliția locală având obligația de a dispune cu celeritate ridicarea autovehiculului perturbator.”
3. După articolul 25, se introduce un articol nou, articolul 251, cu următorul cuprins:
„Art. 251 – Statutul profesional și reglementarea meseriei de taximetrist
(1) Ocupația de taximetrist este recunoscută ca profesie reglementată distinctă, având un caracter de utilitate publică în cadrul sistemului național de transport de persoane și mărfuri. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în colaborare cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, va proceda la reintroducerea și menținerea acestei ocupații în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) sub un cod specific, independent de alte categorii de conducători auto.
(2) Statutul profesional de taximetrist, dobândit în condițiile prezentei legi, este distinct de cel al conducătorilor auto care efectuează transport alternativ de persoane. Profesiei de taximetrist îi sunt asociate drepturi și obligații specifice serviciilor publice, inclusiv accesul la infrastructura dedicată transportului în comun (benzi unice de circulație) și stații de așteptare special amenajate pe domeniul public.
(3) Exercitarea meseriei de taximetrist este condiționată de deținerea unui certificat de atestare profesională valabil și de respectarea strictă a Standardului Ocupațional al Taximetristului. Acest standard stabilește competențele tehnice, abilitățile de comunicare, cunoștințele de geografie urbană, conduita morală și normele deontologice obligatorii.
(4) Autoritățile de autorizare locale, împreună cu asociațiile profesionale reprezentative ale transportatorilor autorizați, au obligația de a implementa programe periodice de dezvoltare profesională continuă și evaluare a competențelor. Acestea vor viza adaptarea la noile tehnologii de dispecerizare/taxare, conducerea ecologică și defensivă, precum și standardele de calitate în relația cu publicul.
(5) Utilizarea titlului profesional de „taximetrist” de către persoane care nu dețin atestatul specific sau care efectuează activități de transport în afara cadrului legal al prezentei legi constituie exercitare fără drept a unei profesii și se sancționează conform legii penale.”
4. După articolul 48, se introduce un articol nou, articolul 481, cu următorul cuprins:
„Art. 481 – Taxa de comandă pentru serviciile solicitate prin dispecerat sau aplicații electronice
(1) Pe lângă elementele de preț prevăzute la art. 48, transportatorul autorizat poate percepe o taxă de comandă pentru serviciile de transport în regim de taxi solicitate prin intermediul unui dispecerat taxi sau prin intermediul unor aplicații informatice/electronice autorizate, în condițiile prezentei legi.
(2) Taxa de comandă reprezintă o componentă tarifară fixă, destinată acoperirii parțiale sau totale a costurilor generate de deplasarea în gol a autovehiculului taxi de la momentul acceptării comenzii și până la punctul de preluare a clientului. Această taxă este distinctă și independentă de tariful de pornire și de tariful de distanță sau staționare.
(3) Cuantumul taxei de comandă și metodologia de aplicare se stabilesc prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, cu consultarea obligatorie a asociațiilor profesionale reprezentative ale transportatorilor, a dispeceratelor taxi și a asociațiilor de protecție a consumatorilor. Valoarea taxei de comandă aprobată local nu poate depăși echivalentul valoric a 3 kilometri parcurși în interiorul localității de autorizare, calculați pe baza tarifului de distanță de zi aplicabil.
(4) Taxa de comandă trebuie afișată în mod transparent clientului în interfața aplicației electronice sau comunicată explicit de către operatorul dispeceratului în momentul preluării/acceptării comenzii. Aceasta va fi înregistrată distinct de aparatul de taxat și va figura pe bonul fiscal emis la finalul cursei ca poziție tarifară separată.
(5) În cazul în care clientul anulează comanda după ce autovehiculul taxi a început deplasarea spre punctul de preluare, transportatorul autorizat poate reține taxa de comandă cu titlu de penalitate. Această prevedere se aplică exclusiv curselor lansate prin intermediul aplicațiilor electronice în care utilizatorul a înregistrat în prealabil un instrument de plată electronică (card bancar) și a acceptat în mod expres termenii și condițiile de anulare.
(6) Dispozițiile alin. (4) privind înregistrarea pe aparatul de taxat devin obligatorii în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, perioadă destinată actualizării software și reavizării tehnice a modelelor de aparate de taxat de către instituțiile abilitate. Până la expirarea acestui termen, taxa de comandă poate fi încasată exclusiv prin intermediul aplicațiilor electronice interconectate cu sisteme de plată online.”
5. După articolul 49, se introduc două articole noi, articolul 491 și articolul 492, cu următorul cuprins:
„Art. 491 – Tariful de exterior pentru cursele ocazionale în afara localității de autorizare
(1) Pentru serviciile de transport de persoane în regim de taxi, realizate ocazional între localitatea de autorizare și alte localități sau puncte de interes situate în afara acesteia, conform art. 18 lit. b) și c), transportatorii autorizați pot aplica un tarif de distanță diferențiat, denumit tarif de exterior.
(2) Tariful de exterior se aplică exclusiv pentru segmentul de distanță parcurs dincolo de limita administrativ-teritorială a localității de autorizare. Acest tarif include în structura sa fundamentată economic compensarea pentru costurile generate de exploatarea și returul autovehiculului taxi fără client. Aplicarea acestui tarif este condiționată de informarea clară a clientului și de obținerea acordului acestuia, consemnat prin semnarea electronică în aplicație sau prin acceptarea explicită înainte de pornirea aparatului de taxat.
(3) Valoarea tarifului de exterior se stabilește prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului București, cu consultarea asociațiilor profesionale reprezentative. Acesta se calculează pe kilometru și nu poate depăși cu mai mult de 50% tariful de distanță (de zi sau de noapte, după caz) aplicabil în interiorul localității de autorizare pentru intervalul orar în care se efectuează cursa.
(4) În cazul în care clientul solicită o cursă dus-întors, cu menținerea aceluiași taxi pentru revenirea în localitatea de autorizare, tariful de exterior se va aplica exclusiv pe sensul de dus (până la destinație), iar pentru perioada de staționare și traseul de retur se vor aplica tarifele standard de staționare, respectiv de distanță, valabile în localitatea de autorizare.
(5) Tariful de exterior și condițiile sale specifice de aplicare vor fi afișate lizibil și transparent pe portierele din față ale autovehiculului, conform art. 35 alin. (1), și în interiorul acestuia, pe bord, la loc vizibil pentru client, alături de celelalte tarife.
(6) Aparatul de taxat va fi programat să înregistreze distinct tariful de exterior prin poziții tarifare dedicate. Comutarea pe poziția tarifară de exterior se face în momentul depășirii limitei administrativ-teritoriale a localității de autorizare, manual sau automat prin sisteme de localizare geografică (GPS) integrate. Valoarea cumulată pe acest tarif va fi evidențiată separat pe bonul fiscal emis clientului.
Art. 492 – Stabilirea și aplicarea tarifului minim al cursei
(1) Cuantumul tarifului minim al cursei se stabilește prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, cu consultarea asociațiilor profesionale reprezentative ale transportatorilor autorizați.
(2) Valoarea tarifului minim al cursei aprobată local nu poate depăși echivalentul valoric al tarifului de pornire la care se adaugă costul a 4 kilometri parcurși pe timp de zi în localitatea de autorizare respectivă.
(3) Aparatele de taxat vor fi adaptate tehnic și software pentru a integra funcția de ajustare automată a valorii finale a cursei la nivelul tarifului minim aprobat, emiterea bonului fiscal cu o valoare inferioară acestui prag fiind interzisă în cazul curselor finalizate cu client.”
EXPUNERE DE MOTIVE
Privind necesitatea stringentă a adoptării modificărilor și completărilor aduse Legii nr. 38/2003
Piața serviciilor urbane de transport de persoane din România a suferit transformări structurale și tehnologice radicale în ultimul deceniu. Apariția transportului alternativ, evoluția accelerată a sistemelor de dispecerizare digitală și extinderea firească a orașelor în zone metropolitane au devansat cadrul legal stabilit inițial de Legea nr. 38/2003. În prezent, asimetria de reglementare dintre taximetria clasică și platformele digitale pune în pericol supraviețuirea unui serviciu public esențial.
Adoptarea prezentului proiect de lege este imperativă din considerente de ordin economic, social și de siguranță publică. Actualul cadru legislativ nu mai reflectă corect costurile reale operaționale ale transportatorilor autorizați, fapt ce generează disfuncționalități majore în relația cu clienții (cum ar fi refuzul curselor scurte sau refuzul deplasărilor în afara localității). Mai mult decât atât, diluarea identității profesionale a taximetristului a vulnerabilizat piața muncii și a scăzut calitatea serviciului oferit cetățenilor. Modificările propuse au scopul de a reechilibra concurențial piața, de a digitaliza și transparentiza fiscal procesele de taxare, de a proteja drepturile consumatorilor și de a reda demnitatea unei profesii vitale pentru mobilitatea urbană.
JUSTIFICAREA PUNCTUALĂ A MODIFICĂRILOR LEGISLATIVE
I. Argumentarea introducerii tarifului minim al cursei (Art. 11 lit. af și Art. 492)
Garantarea accesibilității serviciului public: În prezent, pasagerii care solicită deplasări pe distanțe foarte scurte sunt refuzați sistematic de conducătorii auto în stațiile de taxi. Aceștia din urmă refuză cursele deoarece timpul de așteptare la coadă și uzura inițială a vehiculului nu sunt justificate de încasarea unei sume derizorii. Definirea și aplicarea unui tarif minim per cursă garantează rentabilitatea oricărei călătorii, eliminând definitiv practica discriminatorie a refuzurilor și asigurând sprijin pentru categoriile vulnerabile (bătrâni, persoane cu mobilitate redusă).
Legalitate și transparență fiscală absolută: Pentru a preveni negocierile empirice la finalul cursei („la mică înțelegere”), legea obligă la adaptarea software a aparatelor de taxat. Sistemul va ajusta automat valoarea pe bon la nivelul pragului minim dacă distanța parcursă indică o sumă mai mică, garantând încasarea strictă și fiscalizarea fiecărui leu în deplină legalitate. Plafonarea maximă locală asigură, în același timp, protecția puterii de cumpărare a consumatorilor.
II. Argumentarea regimului de exclusivitate al stațiilor de taxi (Art. 201)
Protejarea infrastructurii dedicate serviciului public: Alveolele și stațiile de taxi reprezintă spații de utilitate publică special alocate bunei desfășurări a acestui tip de transport. Blocarea constantă a acestor spații de către autoturisme private sau vehicule ce prestează transport alternativ privează taximetriștii de dreptul legal de a prelua clienți.
Fluidizarea traficului și siguranța îmbarcării: Semnalizarea obligatorie prin indicatorul „Oprirea interzisă” dublat de panoul adițional de excepție creează un cadru juridic clar pentru sancționarea abuzurilor de către organele de control (poliția rutieră/locală). Măsura asigură fluidizarea benzilor de circulație și o siguranță crescută pentru călători, care nu vor mai fi nevoiți să urce în taxi din mijlocul drumului.
III. Argumentarea recunoașterii meseriei și statutului de taximetrist (Art. 251)
Corectarea vidului din Nomenclatorul Ocupațiilor și reintroducerea în COR: Diluarea sau eliminarea profesiei de taximetrist din reglementările muncii a generat o lipsă acută de identitate juridică și profesională. Obligarea ministerelor de resort de a repune ocupația în COR cu un cod specific oferă fundamentul pentru stabilirea unor drepturi clare, grile de salarizare și contracte colective specifice.
Demarcația juridică față de transportul alternativ: Propunerea trasează o linie clară între un serviciu privat, opțional (transportul alternativ) și un serviciu public de utilitate urbană (taximetria). Acest statut public atrage după sine obligații administrative superioare, dar și drepturi exclusive logice (accesul pe benzile destinate transportului în comun - BUS, utilizarea stațiilor dedicate). Controlul calității prin Standardul Ocupațional garantează eliminarea comportamentelor neprofesioniste și oferă pasagerilor certitudinea unui serviciu sigur și civilizat.
IV. Argumentarea instituirii taxei de comandă (Art. 481)
Echilibru economic pentru „cursul în gol”: Trimiterea unei mașini către o adresă aflată la distanță mare presupune consum de carburant, timp și uzură complet neremunerate în actuala formă a legii. Taxa de comandă acoperă economic exact această deplasare inițială a mașinii până la client, stimulând șoferii să accepte comenzi la ore de vârf sau din zone periferice.
Digitalizare și combaterea anulărilor abuzive: Textul rezolvă problema anulărilor intempestive ale clienților după ce mașina a plecat la drum. Prin limitarea penalității exclusiv la cursele comandate prin aplicații cu card bancar salvat, se introduce o disciplină în rândul utilizatorilor, fără a genera conflicte sau blocaje administrative în cazul plăților în numerar, totul derulându-se printr-o perioadă tehnică realistă de implementare de 12 luni.
V. Argumentarea reglementării tarifului de exterior (Art. 491)
Alinierea cu funcționarea tehnică a aparatelor de taxat: Înlocuirea termenului de „tarif de retur” cu „tarif de exterior” răspunde cerințelor tehnice și fiscale ale caselor de marcat din taxiuri, care lucrează cu poziții tarifare active pe distanțe reale.
Flexibilitate orară și protecția călătorilor: Noua formă permite raportarea tarifului majorat din afara localității atât la tariful de zi, cât și la cel de noapte, menținând atractivitatea curselor externe la ore târzii. Foarte important, articolul elimină abuzurile și protejează financiar clienții care solicită curse dus-întors, interzicând aplicarea tarifului de exterior pe drumul de întoarcere dacă pasagerul se află în vehicul, eliminând astfel prezumția de retur în gol.